Ce este o fractură de stres?
Fracturile de stres sunt leziuni osoase care apar cronic. Nu sunt fracturi clasice care apar în urma unui traumatism, ci apar pe o perioadă mai lungă de timp din cauza unui stres excesiv.
Care este mecanismul apariției unei fracturi de stres?
Osul nu este o structură atât de neschimbătoare pe cât ar putea părea. Oasele trec printr-o remodelare la fel ca și alte țesuturi, iar în același timp o parte a osului se formează și o parte a osului dispare. În mod normal, aceste procese sunt mai mult sau mai puțin în echilibru, astfel încât oasele noastre rămân sănătoase și solide.
Prin suprasolicitare pe termen lung, dispariția (resorbția) unei părți a osului devine mai mare decât formarea sa. Astfel, osul își pierde treptat din rezistență, iar fără odihnă adecvată se poate întâmpla ca acesta să se rupă. Această fractură mare este precedată de multe microfracturi, care pot fi descoperite de exemplu la rezonanța magnetică chiar înainte ca osul să se rupă complet (1).
De ce am o fractură de stres?
O solicitare mare asupra oaselor nu înseamnă imediat că vei avea o fractură de stres, chiar dacă alergarea regulată de peste 40 de kilometri pe săptămână este un factor de risc. Problema principală este de obicei că organismul nu este pregătit pentru acea solicitare mare printr-o încărcare treptată. Un mare factor de risc este atunci când o persoană neantrenată merge brusc sau aleargă semnificativ mai mulți kilometri decât este obișnuită. Din studii reiese că ești în risc atunci când adaugi într-o săptămână peste 32 de kilometri la solicitarea ta obișnuită. Mai știm și că femeile sunt mai predispuse la aceste accidentări. Apariția poate fi accelerată și de alimentația insuficientă1,2. Printre alte sporturi cu risc, unde chiar și sportivii de vârf întâlnesc fracturi de stres din cauza solicitării mari pe termen lung, se numără de exemplu fotbalul, hocheiul sau gimnastica.
Cum se manifestă fractura?
La început, fracturile pot să nu doară deloc, iar atunci nu este greu să continui să te antrenezi cu ele mai mult timp. Mai târziu, se manifestă în timpul antrenamentelor, de obicei abia la final sau după antrenament. Treptat, durerea se agravează, începe să apară deja la începutul antrenamentelor, iar durerea apare chiar și în timpul unei zile obișnuite1.
Cum se tratează o fractură de stres și cât durează?
La suspiciunea acestei accidentări este absolut esențial să mergi la medic, să faci o radiografie a fracturii, iar medicul va recomanda tratamentul.
Fracturile mai ușoare se tratează cu repaus parțial, gheață, uneori medicamente antiinflamatoare și analgezice. Activitatea și solicitarea asupra osului trebuie să fie moderate (activități zilnice obișnuite, nu antrenament) și nu trebuie să doară niciodată. După ce imaginea osului se îmbunătățește și osul este 2 săptămâni fără dureri, te poți întoarce la antrenament. Se începe cu cel mult jumătate din performanțe și odihnă suficientă între antrenamente, timp de 2 săptămâni. În următoarele 6 săptămâni vei reveni treptat la nivelul inițial de performanță. La fracturile grave, diagnosticate târziu, acest proces durează mai mult1.
Cum putem preveni fracturile?
Din logica lucrurilor, este esențial să nu crești brusc intensitatea antrenamentelor, a distanței alergate sau mersul pe jos. Încălțămintea corectă joacă un rol important, la fel și înlocuirea ei periodică, încălțămintea obișnuită de alergare își îndeplinește funcția de amortizare pentru aproximativ 400-550 de kilometri de alergare. Este importantă și alimentația suficientă pentru rezistența oaselor. Pentru rezistența oaselor este de asemenea esențială o alimentație corectă. Trebuie să asiguri suficiente proteine și calciu, fosfor și alte minerale. Proteinele le obții din carne și leguminoase, mineralele pot fi obținute din alimente precum produsele lactate, varza, broccoli, nucile și altele. O altă posibilitate este să suplimentezi mineralele, împreună cu vitamina D1.
Unde apar cel mai frecvent fracturile de stres?
Fracturile de stres afectează mult mai des membrele inferioare decât cele superioare. Le vedem la osul pelvin, la colul și corpul femurului, la oasele metatarsiene și tarsiene, iar cel mai frecvent la tibia sau fibula1,2,3.
Sursă: https://www.hss.edu/orthopedic-trauma-case39-leg-stress-fractures.asp
Surse:
1. Fredericson, Michael et al. “Stress fractures in athletes.” Topics in magnetic resonance imaging : TMRI vol. 17,5 (2006): 309-25. doi:10.1097/RMR.0b013e3180421c8c
2. Patel, Deepak S et al. “Stress fractures: diagnosis, treatment, and prevention.” American family physician vol. 83,1 (2011): 39-46.
3. Gallo RA, Plakke M, Silvis ML. Common leg injuries of long-distance runners: anatomical and biomechanical approach. Sports Health. 2012 Nov;4(6):485-95. doi: 10.1177/1941738112445871. PMID: 24179587; PMCID: PMC3497945.
Comentarii (0)
Nu există comentarii la acest articol. Fii primul care lasă un mesaj!