Durerea de coapsă după alergare - cauze și tratament

Ești atlet, fotbalist sau pur și simplu îți place să alergi, dar după alergare sau altă activitate apare durerea de coapsă? În acest articol vom discuta care sunt cele mai frecvente accidentări ale mușchilor coapsei la sportivi, de ce apar și cât durează vindecarea. 

De ce mă doare coapsa?

Accidentările mușchilor coapsei sunt relativ frecvente la sportivii care execută mișcări dinamice, foarte explozive. Săriturile, sprinturile, schimbările bruște de direcție sau loviturile sunt mișcări cu implicare imediată de mare energie a multor mușchi, inclusiv a celor din coapsă. La aceste mișcări poate apărea o întindere sau o ruptură a fibrelor musculare, iar aceasta doare intens^{1, 4}.

Unde poate durea coapsa?

Localizarea durerii poate fi diferită, de obicei accidentarea apare la locul de trecere a mușchiului în tendonul său, deoarece acolo solicitarea asupra mușchiului depășește capacitatea sa. Pe partea din față doare mușchiul cvadriceps femural accidentat, pe partea interioară a coapsei dor adductorii accidentați (mușchii care apropie coapsa de cealaltă coapsă), iar pe partea din spate dor ischiogambierii^{2, 3, 4}.

Sursă: Canva.com

La ce sport este cea mai frecventă accidentarea coapsei?

Deși durerile de coapsă apar la multe sporturi diferite, totuși unul domină. Fotbaliștii au cel mai frecvent mușchii coapsei accidentați, deoarece execută toate mișcările riscante menționate mai sus. Aceste accidentări reprezintă aproape o treime (31 %) din toate accidentările fotbaliștilor. Cel mai mare număr de accidentări este la coapsa posterioară (ischiogambieri), apoi la coapsa interioară (adductori) și abia apoi la coapsa anterioară (musculus quadriceps femoris)^{1, 4}.

Cum se manifestă accidentarea mușchilor coapsei?

În primul rând, când apare o întindere sau o ruptură musculară, apare durerea intensă imediat după mișcarea greșită. Această durere nu permite sportivului să continue efortul și adesea îl deranjează chiar și la mers. În funcție de gravitate, membrul poate se poate umfla și, la rupturile musculare, este adesea însoțit de o vânătaie mare⁴.

Sursă: physioroom.com, leziune de ischiogambieri de gradul 3

Care sunt factorii de risc și pot fi influențați cumva?

Printre factorii de risc care nu pot fi influențați se numără vârsta înaintată, accidentările anterioare ale piciorului (au tendința să se repete) și dominanța membrului (piciorul de impuls, deci mai solicitat, este mai predispus la accidentare)⁴.

Printre factorii de risc care pot fi preveniți se numără supraponderabilitatea, flexibilitatea generală, încălzirea insuficientă înainte de efort, slăbiciunea mușchilor coapsei și stabilitatea insuficientă a centrului corpului. Merită să lucrezi la acești factori, pentru a evita atât prima accidentare, cât și repetarea accidentării mușchilor coapsei⁴.

Ce e de făcut cu o accidentare de coapsă și cât durează?

Răspunsul la această întrebare este complicat de faptul că depinde de gravitatea și localizarea accidentării, de aceea este important să consulți un medic. Medicul îți va examina coapsa prin observare, palpare și poate ecografie sau rezonanță magnetică, iar pe baza acesteia va propune tratamentul, de obicei conservator și nu chirurgical. În orice caz, te așteaptă o perioadă de repaus relativ sau absolut, care va fi urmată de reabilitarea mușchiului și de încărcarea treptată, până revii treptat la sarcina completă. În general, durata revenirii la sport la cele mai ușoare întinderi este de 10 până la 18 zile, iar la rupturile grave, de 2 până la 3 luni^{2, 3, 4}.

Surse

1. Ishøi, Lasse et al. “Diagnosis, prevention and treatment of common lower extremity muscle injuries in sport - grading the evidence: a statement paper commissioned by the Danish Society of Sports Physical Therapy (DSSF).” British journal of sports medicine vol. 54,9 (2020): 528-537. doi:10.1136/bjsports-2019-101228
2. Chang, Justin S et al. “Management of hamstring injuries: current concepts review.” The bone & joint journal vol. 102-B,10 (2020): 1281-1288. doi:10.1302/0301-620X.102B10.BJJ-2020-1210.R1
3. Serner, Andreas et al. “Return to Sport After Criteria-Based Rehabilitation of Acute Adductor Injuries in Male Athletes: A Prospective Cohort Study.” Orthopaedic journal of sports medicine vol. 8,1 2325967119897247. 29 Jan. 2020, doi:10.1177/2325967119897247
4. Mendiguchia, Jurdan et al. “Rectus femoris muscle injuries in football: a clinically relevant review of mechanisms of injury, risk factors and preventive strategies.” British journal of sports medicine vol. 47,6 (2013): 359-66. doi:10.1136/bjsports-2012-091250
5. https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=11664111