L-glutamina este un aminoacid neesențial, prezent în corpul uman în cea mai mare cantitate – reprezintă cea mai mare parte a aminoacizilor liberi atât din mușchiul scheletic, cât și din plasma sanguină. Acestui supliment alimentar i se atribuie proprietăți anabolice și imunostimulatoare. Dar cum vede lucrurile știința sportivă modernă?
Funcțiile biologice ale glutaminei
În organism, glutamina îndeplinește o serie de roluri de neînlocuit, care merg mult dincolo de simpla construcție musculară:
Promisiunile producătorilor vs. realitatea științifică
O dietă obișnuită, bogată în proteine, furnizează zilnic aproximativ 3 până la 6 grame de glutamină, ceea ce este în mod normal suficient. După un efort fizic solicitant, însă, nivelul ei din plasma sanguină scade. Tocmai epuizarea rezervelor de glutamină este adesea asociată cu slăbirea imunității la sportivii de anduranță (Parry-Billings et al., 1992).
Dacă am dori să prevenim o scădere semnificativă a nivelului ei după un antrenament solicitant, ar trebui să suplimentăm aproximativ 0,1 g pe kilogram de greutate corporală la fiecare 30 de minute, timp de 2 până la 3 ore (Nieman și Pedersen, 2000). Să analizăm mai detaliat afirmațiile concrete:
După o activitate fizică lungă (50–70 % VO2max, de ex. semimaraton sau maraton), nivelul glutaminei din sânge scade cu 10 până la 30 %, iar acest nivel scăzut persistă timp de câteva ore (Castell et al., 1997; Walsh et al., 1998). Conform teoriei, acest lucru ar putea crea o fereastră temporară de slăbire a sistemului imunitar.
Studiul lui Castell, Poortmans și Newsholme (1996) a găsit într-adevăr o corelație pozitivă între suplimentarea cu 5 g glutamină imediat după o cursă de maraton și o incidență mai scăzută a infecțiilor. Acest studiu nu a măsurat însă nivelurile de glutamină, ceea ce reprezintă o eroare metodologică. Nu se poate determina cu exactitate ce efect a avut această doză asupra nivelului de glutamină. Este însă foarte probabil ca o cantitate atât de mică să fi prevenit doar cu greu scăderea glutaminei din sânge.
Absorbția apei poate fi accelerată prin adăugarea de zahăr și sare, deoarece apa urmează în mod natural mișcarea acestor substanțe. Glutamina funcționează similar – studiile confirmă că, în soluțiile de rehidratare, ajută organismul să absoarbă lichidele mai repede decât apa simplă (Silva et al., 1998).
În studiul lui Wilkinson et al. (2006) a existat un indiciu că aportul de glutamină împreună cu carbohidrați și aminoacizi esențiali a limitat ușor descompunerea musculară în fazele ulterioare ale recuperării – semnificația practică este însă încă neclară.
Studiul lui Bowtell et al. (1999) a sugerat că glutamina poate susține sinteza glicogenului în prima fază a recuperării. Un studiu mai riguros metodologic, al lui Wilkinson et al. (2006), nu a confirmat însă această teză.
Există anumite indicii științifice că glutamina ar putea ajuta la prevenirea deteriorării musculare și a durerii după un efort de anduranță. Totuși, deteriorarea musculară cauzată de activitatea fizică nu reduce, în sine, nivelul de glutamină din sânge.
Concluzie pentru sportivi
Deși L-glutamina este promovată intens ca supliment pentru imunitate, reducerea deteriorării musculare și a catabolismului sau pentru creșterea musculară, nu există dovezi suficiente că lucrurile stau într-adevăr așa. Este mult mai potrivit să te concentrezi pe un aport suficient de proteine de calitate (carne, ouă, proteină din zer) cu spectru complet de aminoacizi esențiali.
- Nieman DC, Pedersen BK, eds. (2000). Nutrition and exercise immunology. CRC Press.
- Parry-Billings M, Budgett R, Koutedakis Y, et al. (1992). Plasma amino acid concentrations in the overtraining syndrome. Med Sci Sports Exerc, 24(12):1353–1358.
- Rennie MJ, MacLellan PA, Hundal HS, et al. (1989). Skeletal muscle glutamine concentration and muscle protein turnover. Clin Exp, 38:47–51.
- Ardawi MSM, Newsholme EA. (1994). Glutamine metabolism in lymphoid tissues. In: Haussinger D, Sies H, eds. Glutamine metabolism in mammalian tissues. Springer-Verlag, 235–246.
- Bowtell JL, Gelly K, Jackman ML, et al. (1999). Effect of oral glutamine on whole body carbohydrate storage during recovery from exhaustive exercise. J Appl Physiol, 86:1770–1777.
- Silva AC, Santos-Neto MS, Soares AM, et al. (1998). Efficacy of a glutamine-based oral rehydration solution on electrolyte and water absorption. J Pediatr Gastroenterol Nutr, 26(5):513–519.
- Phillips GC. (2007). Glutamine: The nonessential amino acid for performance enhancement. Curr Sports Med Rep, 6(4):265–268.
- Borsheim E, Tipton K, Wolf S, Wolfe R. (2002). Essential amino acids and muscle protein recovery from resistance exercise. Am J Physiol Endocrinol Metab, 283(4):E648–E657.
- Wilkinson SB, Kim PL, Armstrong D, Phillips SM. (2006). Addition of glutamine to essential amino acids and carbohydrate does not enhance anabolism in young human males following exercise. Appl Physiol Nutr Metab, 31(5):518–529.
- Walsh NP, Blannin AK, Robson PJ, Gleeson M. (1998). Glutamine, exercise and immune function: Links and possible mechanisms. Sports Med, 26:177–191.
- Castell LM, Poortmans JR, Newsholme EA. (1996). Does glutamine have a role in reducing infections in athletes? Eur J Appl Physiol, 73:488–490.
- Castell LM, Poortmans JR, Leclercq R, et al. (1997). Some aspects of the acute phase response after a marathon race, and effect of glutamine supplementation. Eur J Appl Physiol, 75:47–53.
- Gleeson M, Bishop NC. (2000). Modification of immune responses to exercise by carbohydrate, glutamine and antioxidant supplements. Immunol Cell Biol, 78:554–561.
- Gleeson M. (2008). Dosing and efficacy of glutamine supplementation in human exercise and sport training. J Nutr, 138(10):2045S–2049S.
- Jeukendrup A, Gleeson M. (2025). Sport nutrition (4th ed.). Human Kinetics.
Comentarii (0)
Nu există comentarii la acest articol. Fii primul care lasă un mesaj!